Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

Obiective turistice

Comuna are un farmec aparte, dat de diversitatea celor noua sate care o compun: Balomir, Bărăştii Haţegului , Bucium, Ciopeia, Sîntămăria Orlea, Sînpetru, Săcel, Subcetate si Vadu.

  • Balomir -  se afla pe renumitul drum roman al lui Traian, la confluenta vaii Dragaciu cu valea Sibisel. Denumirea vine de la antroponimul Bar. Este atestat în anul 1444 cu numele de Aresth.
  • Bucium Orlea – în zona de defileu a Streiului, în aval de Balomir. Toponimul are la baza apelativul „bucium” – butuc ramas la radacinã dupã taierea unui copac. Numele evoca vremurile stravechi în care populatia bastinasa taia padurea pentru a crea spatii pentru adaposturi, locuri de aratura sau fânete.
  • Ciopeia – pe soseaua Simeria – Hateg – Petrosani, aproape de malul Streiului. Numele satului a cunoscut o serie de transformari în decursul timpului: 1453 – Thopal, Chopal; 1494 – Chapolya ; 1498 – Chepee, Chepey, Cheppey ; 1733 – Tsopeia. Toponimul provine de la numele de familie Ciopei.
  • Sîntamaria Orlea – între vaile Râul Mare si Sibisel. Numele localitatii este compus din numele Sfintei Maria (hramul bisericii) si Orlea – denumirea dealului care domina întreaga regiune. Este o asezare veche, mentionata documentar din anul 1363. Din anul 1447, localitatea devine proprietate a familiei Cândea, devenita nobila prin participarea membrilor ei la luptele împotriva turcilor.
  • Sînpetru – este aproape unit cu satul Sacel, dar în amonte de acesta. Ambele sate urmaresc malul stâng al vaii Sibisel.
  • Subcetate – se afla asezat în defileul Streiului. Numele satului provine de la cetatea, sau mai bine zis de la turnul de veghe de pe dealul Orlea, pe stâncile caruia este asezat. Comunitatea de aici este una dintre cele mai vechi din tinut, iar pe la 1855 este mentionatã în documente ca fiind în întregime iobagita.
  • Vadu este situat în lungul malului stîng al Râului Mare, aproape de satul Nalat, pe malul lacului de acumulare.                        
TopObiective turistice
Biserica Sîntamaria Orlea
Biserica reformata, odinioara ortodoxa ridicata in piatra de cnezii din familia Cândea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.
In interior se afla un ansamblu de pictura murala comportand trei straturi realizate in trei etape succesive: primul, cuprinzand doua cruci de consacratie, apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie occidentala, datand probabil din perioada anilor 1400.
Acces: În satul de resedinta al comunei, la intrarea dinspre orasul Hateg, pe partea stânga.

Castelul Kendeffy
Monument de arhitecturã, castelul a fost construit în 1702 în stil baroc. Este atribuit familiei Kendeffy. În 1982 a fost transformat în hotel, care functioneaza si astazi.
Acces: de pe drumul national Simeria – Hateg – Petrosani ce traverseaza satul Sîntamaria Orlea, în centrul satului la dreapta pe soseaua spre Vadu si Sacel. Castelul este proprietate particulara.

Biserica Sfântul Gheorghe din Sînpetru
Pe acest loc se afla initial o biserica din lemn. În secolele XII – XV, pe locul bisericii din lemn s-a construit o alta de piatra. Portalul de sud a fost cioplit din piatra romana refolosita. Stilul constructiei se afla la interferenta romanicului cu goticul. De-a lungul timpului, însa, biserica a suferit numeroase modificari.
Acces: În satul Sînpetru, pe soseaua principala, care vine de la Sîntamaria Orlea si duce spre satul Unciuc, de la biserica ortodoxa noua, la stânga pe drumul pietruit.
La prima intersectie, pe partea stânga, se afla curtea bisericii Sfântul Gheorghe.
Sursa: www.ici.ro

Turnul de paza
Pe culmea dealului Orlea, abrupt si stâncos se gaseste ruina turnului de paza numit „turnul lui Vece”. Are o circumferinta de 50 m si este construit de piatra si caramida romana; turnul controla accesul pe valea Streiului, spre Hateg si Banat.

Ruinele de la Ciopeia
In hotarul satului Ciopea se afla urmele unor constructii romane, iar în albia Streiului sunt vizibile urmele unui vechi pod de piatra,despre care s-a presupus ca este roman, dar ultimile ipoteze il plaseaza in perioada medievala.

Geoparcul dinozaurilor
Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului acopera o suprafata de 102.392 ha si beneficiaza de un patrimoniu natural si cultural unic in lume, foarte bogat si divers. O parte semnificativa a Geoparcului se gaseste pe teritoriul comunei Sintamaria Orlea. El asigura protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici in lume. Geoparcul este, de asemenea, cadrul ce stimuleaza revitalizarea ocupatiilor traditionale, organizarea unor activitati culturale si de formare care sa asigure reinvierea spiritului hategan si pastrarea identitatii Hategului intr-o Europa a “tarilor”, o Europa multiculturala.
Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hategului au fost facute de baronul maghiar Franz von Nopcsa (1815-1904). Sora sa, Ilona Nopcsa, a descoperit intamplator, in anul 1895, fosilele unor reptile in jurul castelului familiei Nopcsa din Sanpetru. Franz von Nopcsa a studiat resturile fosile de dinozauri descoperite in Transilvania; materialele gasite de el au fost fie vandute Muzeului National de Istorie Naturala din Londra, fie donate Muzeului de Stiinte Naturale din Budapesta. Prin lucrarile sale, Nopcsa a adus contributii esentiale la descoperirea si descrierea unor specii de reptile care au trait pe teritoriul actual al Transilvaniei.
Dupa moartea lui Nopcsa, studiile asupra fosilelor din Hateg au fost intrerupte pentru o lunga perioada de timp. Cercetarile au fost reluate in anul 1977 de catre Dan Grigorescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti, specialist in paleontologie. In ultimii ani, la aceste cercetari a participat si Zoltan Csiki, fost student al profesorului Grigorescu, in prezent coleg de catedra al acestuia. Cercetarile realizate in bazinul Hateg au condus la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori (Magyarosaurus dacus, Telmatosaurus transsylvanicus, Struthiosaurus transsylvanicus si Rhabdodon priscus) si patru specii de dinozauri carnivori (Megalosaurus hungaricus, Bradycneme draculae, Heptasteronis andrewsi si Elopteryx nopcsai). Alaturi de acestea, in bazinul Hateg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil (Allodaposuchus precedens), unei broaste testoase (Kallokibotion bajazidi) si altor vertebrate (pesti, amfibieni, mamifere).
Cea mai importanta descoperire paleontologica din bazinul Hateg – in afara urmelor de dinozauri – a fost, insa, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburatoare care au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx tambena (in traducere “uriasul cu aripi din Hateg”). Exemplarul descoperit la Valioara, in nord-vestul bazinului Hateg, a trait la sfarsitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani si avea o anvergura de aproximativ 12 metri. El a fost descris de profesorul Dan Grigorescu in colaborare cu doctorul Eric Bufetaut din Franta si cu Zoltan Csiki.
sursa: http://www.antipa.ro
Citeste mai mult